Ştie cineva câte drepturi avem? Şi le exercită cineva pe toate? V-aţi gândit vreodată că în situaţia în care o anumită persoană nu vrea să vă dea o informaţie vă încalcă un drept? Ce-i drept, nici eu.

De cele mai multe ori trecem cu vederea, considerăm neimportante anumite aspecte ale vieţii, anumite întâmplări care, la un moment dat, ajung să se repete.
Ca cetăţeni avem dreptul să punem întrebări autorităţilor şi de asemenea dreptulde a primi răspunsuri la aceste întrebări.

Plecând de la ideea că oamenii au dreptul la informaţii iar statele au obligaţia de a le furniza şi în scopul promovării dreptului tuturor persoanelor de a avea acces la informaţiile deţinute de instituţiile guvernamentale, la data de 28 septembrie 2002 a fost iniţiată Ziua Internaţională a Dreptului de a Şti.

De întrebat ar trebui să o facem permanent, de câte ori avem o nelămurire sau o suspiciune pentru că este vorba de noi şi de viitorul nostru. Aşadar, măcar astăzi, de ziua dreptului de a ști, haideți să ne exercităm acest drept.

                                                                                                                                               Corina Ştefania Tudorache

Câţi dintre voi, tinerii, doresc să-şi ia carnetul de conducere la imediata împlinire a vârstei de 18 ani? Câţi dintre cei ce au deja această minunată vârstă şi-au luat deja carnetul de conducere?
 
Numărul maşinilor creşte odată cu creşterea populaţiei.În anumite oraşe, aproape că depăşeşte numărul locuitorilor.Ciudat, nu? Mulţi ar spune că e absolut normal.

Cu siguranţă fiecare dintre noi are în cercul său de prieteni sau este chiar el un iubitor de maşini.
Dar ştie cineva că există o zi a circulaţiei fără aceste mijloace de transport?

Înainte de a răspunde la această întrebare v-aş ruga să-mi răspundeţi la o alta care mie mi se pare mai importantă :  Ştie vreunul dintre voi cât dioxid de carbon emite o maşină? 
Ei bine, puţini sunt cei care ştiu sau cărora le pasă de acest lucru.
Vă spun eu.O maşină emite în medie 150 g/Km CO2, iar, dat fiind faptul că distanţa medie parcursă pe lună este de 1000 de Km, cred că următoarele calcule sunt de prisos.

Concentraţia crescută în aer de dioxid de carbon produce efectul de seră, încălzirea globală şi degradarea stratului de ozon, toate aceste efecte afectând sănătatea noastră, a oamenilor.
 
Pentru a trage un semnal de alarmă, pentru a ne oferi oportunitatea de a respira, măcar o zi, aer curat şi pentru a face o diferenţă , în fiecare an pe data de 22 septembrie, oamenii din întreaga lume se adună pentru a marca "Ziua Internaţională a Circulaţiei fără Maşini ".

În această zi sute de oraşe îşi închid centrele de circulaţie auto, încurajând mersul pe jos sau cu bicicleta, precum şi alte forme de deplasare.
 
Evenimentul a avut ca punct de plecare Europa, mai exact Franţa anului 1998, dar, în timp, popularitatea acestuia a depăşit graniţele bătrânului continent. 

În ţara noastră, nu mai este demult un secret că, marile oraşe se confruntă cu probleme serioase de poluare şi aglomerare.
Ţine doar de noi să trăim într-un oraş mai puţin aglomerat, zgomotos sau poluat.

Aşa că, vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră ca în această zi să lăsaţi cheile autoturismului personal acasă şi să faceţi puţină mişcare în aer liber.

                                                                                                                                              Corina Ştefania Tudorache

V-aţi gândit vreodată ce ne protejează? Primul lucru la care m-am gândit eu au fost persoanele care ne înconjoară şi ne iubesc, care ne vor binele.Mai exact familia şi anumiţi prieteni.Dar gândindu-ne mai departe de atât, analizând mai intens am găsi mult mai multe lucruri, nu neapărat persoane. Unul dintre ele este stratul de ozon.Nu v-aţi fi gândit la asta, nu-i aşa?

Ozonul este unul dintre cele mai importante gaze care contribuie la asigurarea vieţii pe Pământ.Acest strat este localizat în stratosferă şi are rol de filtru natural care absoarbe o mare parte din radiaţiile ultraviolete care, în cantităţi mari provoacă grave probleme de sănătate omului, cum ar fi : îmbătrânirea prematură, bolile infecţioase, slăbirea sistemului imunitar, chiar şi modificarea structurii ADN-ului cauzând în cele din urmă cancer. 

Însă, în timp, odată cu accelerarea dezvoltării industriale, acest strat a început să se degradeze, anul 1985 fiind cel care a atras atenţia asupra acestei probleme, în acest an fiind descoperită o gaură în stratul de ozon de deasupra Antarcticii.

Astfel, în anul 1987, odată cu adoptarea Protocolului de la Montreal cu privire la substanţele care epuizează stratul de ozon, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a declarat ziua de 16 septembrie ca fiind Ziua Internaţională a Stratului de Ozon. 

                                                                                                                                                  Corina Ştefania Tudorache

V-aţi întrebat vreodată ce s-a întâmplat în această zi de-a lungul istoriei? Aţi ştiut vreodată cât de importante sunt unele zile cărora niciodată nu le acordăm atenţie? 

Astăzi, doar că mult înainte ca noi să cunoaştem lumea, mai exact în anul 1905, în Imperiul Austro Ungar, la Budapesta, a avut loc o demonstraţie la care au participat 100.000 de cetăţeni, care au cerut introducerea dreptului de vot universal.În Ungaria, din 20 de milioane de cetăţeni, doar 1 milion aveau drept de vot.

Când spuneţi vot, care este primul lucru la care vă gândiţi? Eu una mă gândesc la democraţie.Ce legătură are democraţia cu toate acestea?
E simplu ! Tot la 15 septembrie, doar ca acum destul de puţin timp, în 2007, ONU a decis ca la această dată să fie celebrată Ziua Internaţională a Democraţiei şi a invitat toate statele membre şi organizaţiile 
partenere să comemoreze această zi în fiecare an.
Totul începuse însă cu mult înainte, în luna septembrie a anului 1997 când fusese adoptată Declaraţia Universală a Democraţiei. 
Propunerea din 2007 a fost făcută de statul Quatar, căruia i s-au alăturat alte opt state, printre care şi România. 

Eu vă propun ca, măcar astăzi, să apreciem greutatea cu care s-a obţinut democraţia şi să ne bucurăm de ea.                                                       

                                                                                                                                              
                                                                                                                                                      Corina Ştefania Tudorache                                                                                                                            
      Co            C

Întâi de toate, înainte de a citi acest articol, aş dori să-mi răspundeţi şi în acelaşi timp să vă răspundeţi la următoarea întrebare : Ce semnificaţie are pentru voi această zi, 12 august ?

Dacă am întreba un bătrân ce înseamnă pentru el 12 august, ne-ar răspunde fără să mai stea pe gânduri că în această zi, de-a lungul anilor, s-au purtat diverse cruciade. Dacă am merge mai departe şi am întreba un părinte probabil ne-ar spune că în această zi i s-a născut un copil. Apoi, dacă am întreba un copil, oare acesta ce ne-ar răspunde ? Voi, tinerii, ce aţi răspunde dacă, într-o zi, cineva v-ar pune această întrebare ? Ar ştii vreunul dintre voi că 12 august este ziua voastră, ziua noastră, a tuturor celor care încă se bucură de tinereţe ?
Destul de puţini, probabil, aţi putea răspunde corect.

În sprijinul vostru vin cu următoarea informaţie : Acum 14 ani, în 1999, când unii dintre noi eram extrem de mici, iar alţii urmau să dea piept cu viaţa, Adunarea Generală a ONU declara această zi ca fiind Ziua Internaţională a Tineretului.

De atunci, tinerii din toate colţurile lumii o sărbătoresc prin organizarea de diverse activităţi publice de informare asupra drepturilor şi responsabilităţilor tinerilor cât şi  activităţi de voluntariat. De asemenea, această zi este celebrată prin recunoaşterea eforturilor tinerilor din întreaga lume pentru consolidarea societăţii globale.
Este ziua mea, a ta, a noastră. Tu ştiai ?

                    
                                                                                                                                        Corina Ştefania Tudorache

M-am întrebat mereu de ce toţi oamenii sunt diferiţi. Am visat de când mă ştiu să cresc şi să plec într-o altă ţară în care am mai multe posibilităţi. Şi cred că nu sunt singura care şi-a dorit acest lucru. Cu toţii adoram stilul de viaţă care ne era prezentat cu ajutorul mass-media, toate acele filme în care totul era perfect şi cu toţii visam ca, într-o zi, viaţa noastră să fie la fel ca acolo. Apoi am crescut. Lucrurile s-au complicat si am realizat că visele noastre sunt departe de a deveni realitate. Ne-am trezit în mijlocul unei vieţi complicate, în care ni se refuzau mult prea multe doar din cauza faptului că suntem tineri şi, spun ei, naivi. Şi ne-am obişnuit aşa. Să ne resemnăm, să stăm şi să aşteptăm ca lumea aceasta să devină mai bună, visând în continuare.

Tinerii din ziua de azi sunt mai puţin interesaţi de politică. Este limpede că noţiunile de "cetăţenie europeană" şi "educaţie cetăţenească europeană" au fost destul de greu de înţeles de către tinerii de astăzi, displac. Am dorit mereu mai mult, cu toţii cred că am făcut acest lucru, dar niciunul n-a acţionat, n-a făcut ceva în această privinţă.

Am fost dintotdeauna neîncrezătoare în puterea votului. Nu înţelegeam cum un singur vot poate schimba istoria, cum un singur vot poate conta. Apoi m-am alăturat acestei echipe. Am găsit 23 de tineri ambiţioşi, idealişti, energici, care visează la o societate mai bună şi care sunt gata să facă o schimbare, gata să-şi facă vocile auzite. Mi-am schimbat total părerile şi am pornit împreună cu ei un proiect despre noi, despre drepturile noastre şi despre viitorul nostru.

Tinerii sunt mezinii Europei, recunoscuţi drept un element cheie al Uniunii Europene. Aceştia reprezintă speranţele, reprezintă viitorul. Sunt ambiţioşi, visători, plini de viaţă, curajoşi, le plac provocările. Ei sunt generaţia care are puterea să spună : "Vrem să schimbăm ceva ! " şi să facă acest lucru cu adevărat.

Acest proiect doreşte schimbarea, doreşte uniunea tuturor vârstelor, socializare, cunoaştere, informarea, dar mai ales mobilizarea tinerilor.

Noi, generaţia nouă, suntem infulenţaţi de familie, şcoală şi prieteni. 
În primul rând, să vorbim despre familie.Aceasta reprezintă mediul cel mai de preţ, unde ne întoarcem mereu cu drag, unde am învăţat tot ce ştim şi am devenit ceea ce suntem acum. Dacă ne-am întoarce puţin în timp, ne-am aduce aminte că generaţiile anterioare au avut ca materie şcolară "educaţia cetăţenească", o materie încărcată de noţiuni grele, cu reglui care fiind greu de înţeles  nu au fost urmate. Această generaţie ne-a educat şi ne-a insuflat, voit sau nu, această nerespectare a regulilor. Este clar că nimeni nu s-a născut învăţat.  Mentalitatea  pe care bătrânii o transferă copiiilor se poate modifica, se poate forma, educa.
Tinerii si bătrânii se îmbină perfect, ca două piese ale aceluiaş puzzle.
Noi suntem generaţia nouă, cu speranţe către un viitor mai bun, iar ei, generaţia trecută, cu nostalgia vremurilor din urmă în privire, dar totuşi privind cu bucurie spre noutate, spre viitor. Împreună formăm un prezent care doreşte o schimbare, ne construim un viitor mai sigur. Mentalitatea lor poate părea învechită dar cuprinde idei de bază pe care noi le-am putea omite. În acelaşi timp, noi, am putea deveni prea visători şi spera la lucruri mult prea măreţe.
Învăţând definiţia vieţii de la oameni care îi cunosc cu adevărat însemnătatea, dorim să ne facem auziţi şi să demonstrăm că putem schimba ceva.

Şcoala reprezintă al doilea factor de influenţă din viaţa noastră. Tot ceea ce se întâmplă acolo ne influenţează mai mult sau mai puţin, fie că realizăm sau nu acest lucru. Educaţia reprezintă una dintre lucrurile fundamentale care duc la formarea tânărului cetăţean român şi totodată european. De aceea este important ca, prin educaţie, tinerii să devină cetăţeni oneşti şi demni. Este important ca aceştia să-şi dezvolte atitudini civice, absolut necesare.

Şi iată-ne ajunşi la cel de-al treilea factor de influenţă, prietenii. Ei bine, aici intervenim noi, echipa de proiect. Cine poate cunoaşte mai bine tinerii decât alţi tineri ?
Cu toţii avem un grup de prieteni cu care ne petrecem timpul şi care ne ştiu, mai mult sau mai puţin, nemulţumirile şi problemele. Generaţia noastră a fost mai puţin implicată în viaţa socială şi mai ales politică, a fost mai puţin informată. Dacă o mare parte din grupul nostru nu este interesată de aceste aspecte ale vieţii, eu de ce aş fi ? Ne-am întrebat cu toţii acest lucru măcar o dată. Cu toate acestea, dorim schimbarea, ne plângem deseori că nu avem posibilitatea de a face un anumit lucru pe care doream de mult să-l realizăm. Ne întrebăm mereu de ce în alte ţări se poate şi la noi nu. De ce acolo e ordine, de ce vrea toată lumea să plece acolo ? De ce acolo se poate şi aici nu ?  
Nici acolo nimeni nu s-a născut învăţat. Au fost aceleaşi mentalităţi, doar că, de-a lungul timpului le-au modificat, le-au format.
Drept exemplu, în Franţa s-a reuşit o mobilizare masivă a liceenilor şi stundenţilor împotriva unei iniţiative guvernamentale pe piaţa muncii. În Italia se înregistrează cele mai mari procentaje de tineri care se consideră apropiaţi de partidele politice. Iar în alte ţări europene, tinerii au mai multă încredere în organizaţii nonguvernamentale decât în instituţiile politice.

Toate acestea ţin de noi, de puterea noastră de muncă şi de convingere. Când spun noi,mă refer la generaţia nouă,la tineri, la voi. Avem drepturi pe care trebuie să le folosim. Avem întrebări la care avem dreptul să primim răspunsuri. Avem speranţe pentru viitor, suntem viitorul.

Noi, iar acum mă refer la echipa de proiect, dorim schimbarea. Ne-am unit forţele, 24 de elevi ambiţioşi, plini de viaţă, cu scopuri mari, responsabili, sociabili şi hotărâţi. Acesta este doar începutul. Împreună vrem să demonstrăm că nimic nu e imposibil, că viitorul poate fi mai bun dacă noi tinerii acţionăm, dacă ne susţinem unii pe alţii. Dorim să ne facem cunoscute drepturile şi să le punem în aplicare. Este esenţial ca noi să fim bine informaţi şi să ne implicăm pentru a reuşi să ne atingem ţelul.
Ne bazăm pe unul dintre drepturile pe care, până astăzi, le-am neglijat : dreptul la vot. Cum altfel ne putem decide viitorul dacă nu votăm, dacă nu ne spunem părerea, dacă nu alegem ceea ce considerăm că e benefic ? Doar implicându-ne putem aduce schimbarea.

De-a lungul timpului, pentru acest drept s-au purtat numeroase lupte. Iar noi, acum, îl minimalizăm sau chiar îl ignorăm. Dacă nu era important de ce strămoşii noştri s-au luptat pentru el ? Dacă n-ar fi fost important, toate acestea nu ar mai fi avut loc. Faptul că dreptul de vot a fost acordat cu atâta greutate întăreşte ideea că exercitarea votului este foarte importantă.
Dacă ne-ar fi interzis să votăm cu siguranţă am lupta din nou pentru a ne câştiga acest drept. Din moment ce-l deţinem deja, de ce să nu profităm de el ?
De aceea tinerii trebuie să fie educaţi şi încurajaţi să participe la vot. Votul este "arma" noastră pentru un viitor strălucit. Astfel avem şansa de a face cunoscute ideile noastre despre lumea în care dorim să trăim.
 "Dacă nu noi,atunci cine ? "


                                                                                                            Corina Ştefania Tudorache